Șase ONG-uri cer retragerea ordonanțelor Iordache

„Organizațiile semnatare consideră inacceptabil ca acte normative de importanță deosebită cum sunt cele care privesc grațierea colectivă și modificările codurilor penale să fie elaborate în secret și promovate pe agenda Guvernului fără o consultare reală a societății românești, fără a oferi posibilitatea societății civile, reprezentanților sistemului judiciar și tuturor celor care sunt în mod real interesați, de a-și exprima punctul de vedere. Aceste practici aruncă România înapoi în anii ’90 și sunt incompatibile cu standardele unei țări care este membră UE. De altfel, acordarea unei grațieri colective prin intermediul unei ordonanțe de urgență este o acțiune fără precedent în istoria postdecembristă a României. Grațierile colective anterioare s-au făcut prin lege, după dezbateri parlamentare care oferă posibilitatea puterii și opoziției de a expune argumente pro și contra acestei măsuri, așa cum este firesc într-o democrație”, transmit ONG-urile printr-un comunicat comun de presă.

Organizațiile susțin că felul în care este formulată ordonanța „pare să servească mai degrabă intereselor persoanelor care au primit condamnări pentru fapte grave, cum ar fi faptele de corupție, infracțiunile de abuz în serviciu, infracțiunile împotriva înfăptuirii justiției și infracțiunile electorale”, precizând că de la măsura grațierii sunt exceptate anumite infracțiuni însă nu cele grave.

„Cât privește grațierea parțială a unei jumătăți din pedeapsă pentru anumite categorii de persoane constatăm că în privința acesteia nu există nicio limitare cu privire la natura infracțiunii și nici nu este introdusă obligația de a achita prejudiciul în termen de un an de la punerea în libertate [art. 3 alin (3)]. Așadar vor beneficia de grațiere parțială toți cei care au fost condamnați pentru orice fel de infracțiuni, cu condiția să fi împlinit 60 de ani, să sufere de o boală incurabilă în fază terminală, să aibă în întreținere copii cu vârsta de până la 5 ani sau să fie însărcinate”, se precizează în comunicat.

În ceea ce privește ordonanța de modificare a codurilor penale, asociațille spun că punerea în acord a acestora cu deciziile CCR „este doar un pretext deoarece nu toate deciziile CCR se regăsesc în modificările propuse, iar unele dintre ele, cele care sunt periculoase, nu au legătură cu deciziile CCR”.

„De exemplu, condiționarea anchetelor penale la infracțiunile de abuz în serviciu de depunerea unei plângeri prealabile face practic imposibilă anchetarea abuzului în serviciu împotriva intereselor publice pentru că, în acest caz, chiar inculpații ar trebui să fie cei care solicită parchetului anchetarea propriei conduite infracționale. Introducerea unui prag valoric de 200.000 de lei (aprox. 50.000 euro) va opera ca o dezincriminare a faptelor care se situează sub acest prag. (…) Modificările propuse la infracțiunea de abuz în serviciu au ca rezultat golirea acesteia de conținut și imposibilitatea efectuării urmăririi penale atunci când partea vătămată este statul”, explică ONG-urile, precizând și că în cazul dezincriminării neglijenței în serviciu nu este oferită nicio explicație.

Potrivit sursei citate, conflictul de interese este golit de conținut „prin condiționarea existenței infracțiunii de natura necuvenită a foloaselor obținute”.

„Nu este prima dată când se încearcă dezincriminarea de facto a conflictului de interese prin introducerea sintagmei foloase necuvenite, care a fost respinsă deja de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 2/2014 . Modificarea legislației penale în acest fel ar fi, deci, neconstituțională”, spun asociațiile.

În privința denunțurilor, organizațiile spun că rezultatul va fi dispariția acestui mod de sesizare a organelor de urmărire penală.

Precizările au fost făcute printr-un comunicat de presă de șase organizații non-guvernamentale: ExpertForum (EFOR), Institutul pentru Politici Publice (IPP), Funky Citizens, Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Freedom House-Romania și Grupul pentru Dialog Social (GDS).

Alte două organizații, APADOR-CH și Centrul de Resurse Juridice (CRJ), au cerut, public, Ministerului Justiției retragerea proiectelor.